Ăsta-i adevărul!

Șosetele Parasoftin. Hai pe bune, cine nu a văzut măcar o dată reclama?! Știți despre ce zic, nu-i așa? Dar dacă și voi – ca și mine – sunteți sceptice în privința produselor pe care publicitatea se străduiește să ni le îndese în celulele sistemului nervos central, înseamnă că aveți nevoie de o confirmare obiectivă din partea cuiva care le-a testat. Asta fac eu acum.

Da, am fost la evenimentul în cadrul căruia a fost lansat acest produs. Și, da, la plecare l-am primit cadou. Așa se face. Știindu-mi problema în privința călcâielor, m-am bucurat dar mi-am păstrat rezervele și doza de neîncredere. Am azvârlit ”plicul” cu șosetele exfoliante într-un sertar al noptierei, dar numai după ce am verificat termenul de valabilitate, pentru a mă asigura că la vară – când aveam de gând să le folosesc – vor mai fi bune de ceva. Dacă sunt bune de ceva… De ceva ce promit ele că sunt capabile să facă.

Le-ar fi apucat vara în sertar, într-adevăr, dacă răgazul dintre Crăciun și Anul Nou nu mi-ar fi oferit niște timpi morți. Timpi morți, piele moartă. Se potrivea, oarecum. Acum ce să zic, tot sinceră să fiu, călcâiele mele erau greu încercate. Iar metodele mele de a le da față, cu totul inedite. Nu pot să vi le dezvălui decât dacă insistați.:)))))) Pot doar să vă spun că este exclusă pedichiurista. Că piatra ponce nu putea decât să mă mângâie pe ele, iar cremele emoliente speciale doar să mi le parfumeze, eventual. În momentele lor de apogeu – înainte să le aplic metoda mea secretă de rașchetare – dacă voiam puteam chiar să tropăi prin casă pe ele. Chiar și nepotcovită.

Deci de plictiseală m-am dat la șosetele astea exfoliante, mult-lăudate. Sunt efectiv niște șosete din plastic, în care torni soluția pe care o găsești în cele două plicuri. Aveți grijă, unul este pentru piciorul drept și altul pentru cel stâng!:)))))))))))))))))))) GLUMEEEESC!:))))))) Turnat soluție, introdus copite, securizat cu banda adezivă pusă la dispoziție de producător, tras pe deasupra șosete flaușate. Timp de expunere: 90 de minute. Dovada că soluția acționeaza: primele cinci minute, în cazul meu. În aceeași zi îmi făcusem pedichiura… Personal. Adică neprofesionist. A se citi ”MĂCEL”. După expirarea timpului, conform instrucțiunilor, spălat picioare (fără țesălat):))))

Deși am reținut de la evenimentul de lansare al produsului, din prezentare, și am citit și pe plic, că efectul apare după șapte zile, sincer vă spun că după folosirea șosetelor am și uitat acest amănunt. I-au trecut zilele… În cea de-a opta, dacă nu mă înșel, dimineață, în bucătărie, la cafea, picior peste picior, îmi cade privirea pe unul dintre ele. O arunc și la celalalt. Privirea. Albicioase, de parcă mă jucasem cu ele în clor. Măi să fie… Instinctiv, frec cu degetul pe laterala călcâiului. Și ce să vezi, lumeeeee?! Iaca ce se desprinde o pojghiță de piele moartă. Moartă de-a binelea. Albă și uscată, cum e pielea care se jupoaie după ce te-a pârlit soarele pe plaja din Eforie Nord. Și iaca ce mă apuc, lume, de curățat. Hââââââârșt! Și hâââââââââââârșt! Fâșie după fâșie. Bucurie, frenezie. Mușuroi pe podea, în bucătărie! Băi nenică, chiar magie! În veci n-aș fi crezut că pot șosetele astea să facă așa ceva cu tălpile mele. Și nu numai cu ele! Am tras piei de peste tot, de pe toată (scuzați!) laba piciorului! Eu așa zic: trebuiau să mă cheme pe mine la bancul de probe când au scos prototipul. Dacă au reușit să faca treabă cu mine, nu aveau cum să găsească un caz mai grav. Decât, eventual, la plugari. La ăia care umblă vara în picioarele goale pe ogoare.

A mai trecut o săptămână de atunci. Eu încă mă jupoi. Mai finuț, e drept, dar încă mă jupoi. Între degete. Sub degete. Pe degete. Dau în fiecare dimineață binețe picioarelor mele și nu le recunosc, pentru că în fiecare zi sunt altele și totuși știu sigur că aceleași, ale mele. Intru la duș și, când ies de acolo, în loc să le încalț, iar le mai descalț încă o dată, ici și colo. Jupuirea încă nu s-a terminat. Și zi după zi îmi fac griji: ce mă fac dacă, în ritmul acesta, voi fi nevoită să îmi schimb încălțămintea și să-mi cumpăr măsura 36? Până la Parasoftin am purtat 37…

Adevărul este că șosetele astea sunt magice. M-am și dus la farmacie să întreb cât costă o pereche, pentru că voi avea cu ele o relație de lungă durată, bazată pe încredere. Eu am întrebat la o modestă farmacie de cartier, unde prețurile nu se obrăznicesc: 24 lei. În alte farmacii, nu știu… Dar își merită banii.

Astea-s picioarele mele. Încă în evoluție.:)))) Pam-pam!