Echipa Malaxa, reprezentanta României la F1 in Schools

Cinci elevi români s-au calificat la etapa internațională a competiției F1 in Schools și vor concura cu o mașină în miniatură de tip F1 împotriva a 50 de echipe de elevi, din peste 25 de țări. Competiția se află deja la cea de-a paisprezecea ediție și se desfășoară în perioada 9 – 14 septembrie 2018, la Singapore.

Echipa_Malaxa

Echipa Malaxa din București reprezintă anul acesta România la Competiția F1 in Schools, singura competiție internațională multidisciplinară susținută de comunitatea de Formula 1 și partenerii săi. Provocarea principală a competiției o reprezintă proiectarea și realizarea unei mașini de curse de tipul F1, în miniatură, cât mai performante. Pe lângă partea de inginerie, elevii trebuie să susțină prezentarea întregului proiect, acoperind diferite zone precum grafică, marketing sau strategie financiară.

Cei cinci membri ai echipei Malaxa – Emilia Barbu (Team Manager & Marketing Manager), Lara Țîru (Graphic Design & Marketing Manager), David Șerban și Pavel Bulgac (Manufacturing Engineers) și Andrei Ostahie (Financial Executive) – s-au pregătit timp de mai bine de un an pentru finalizarea proiectului și consideră că au șanse să se califice în top 10.

Atunci când am pornit la drum în acest proiect, nu aveam nimic altceva decât o idee și mult entuziasm. Când mă uit în urmă și văd cât am evoluat, nu pot să nu mă mândresc cu realizările echipei noastre. Provocările proiectului au fost multe, dar lucrând împreună, ca o adevărată echipă, am reușit să le rezolvăm pe toate. Competiția F1 in Schools este foarte importantă pentru fiecare dintre noi, pentru că ne oferă posibilitatea să ne dezvoltăm personal și profesional într-un ritm alert și să descoperim lucruri noi. Încă un aspect important care ne-a motivat să participăm la această competiție este posibilitatea de a ne alege funcțiile pe care ni le dorim, iar acestea nu au fost opțiuni întâmplătoare pentru că reflectă chiar domeniile în care ne vedem lucrând în viitor”, a declarat Emilia Barbu, Team Managerul echipei.

La lucru

Nici numele echipei nu a fost ales aleatoriu. “Nicolae Malaxa este unul dintre cei mai cunoscuți ingineri români și unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai României interbelice. Iar atunci când am gândit logo-ul echipei, ne-am inspirat tot de la un element distinctiv al țării noastre și anume – Transfăgărășan, cel mai spectaculos drum din lume conform Top Gear.” a adăugat Lara Țîru, Designer & Marketing Manager Malaxa. Prototipul trebuie să respecte o serie de indicații precise, iar modelul prezentat de echipa Malaxa este proiectat la o scară de 1/20 și este propulsat de un cartuș de CO2, deplasându-se pe o pistă lungă de 20 m în mai puțin de o secundă, la o viteză de aproximativ 80 km/h. „Prototipul nostru este proiectat folosind software de proiectare CAD/CAM, dar înainte de a-l produce efectiv pornim de la o idee, o testăm mai întâi în program, iar apoi, dacă rezultatele sunt bune, o construim și o testăm pe o pistă.”, a declarat și David Șerban, Manufacturing Engineer Malaxa.”De-a lungul timpului am produs mai multe modele, încercând să ne depășim cel mai bun rezultat. Suntem optimiști și sperăm să obținem un loc când mai bun în clasament”, a adăugat și Pavel Bulgac, Manufacturing Engineer Malaxa.

masina

O componentă importantă a proiectului a fost legată de identificarea și atragerea partenerilor. Sponsorul principal al echipei este Renault care s-a angajat să-i sprijine pe elevi pe tot parcursul proiectului, alături de Digi24 ca partener media, Castelul Bran și ABEC357 ca sponsori secundari. Echipa a beneficiat, de asemenea, de îndrumarea și sprijinul Școlii Britanice din București. “La baza unui astfel de proiect stă un buget important, care include atât costurile pentru realizarea prototipului, cât și călătoria până în Singapore. De aceea, mulțumim foarte mult tuturor celor care ne-au susținut”, a subliniat Andrei Ostahie, Financial Executive Malaxa.

Reclame

Tot implant, dar mai tentant

Straumann Pro Arch

Viata e scurtă. Zâmbește cât mai ai dinți!” Chestia asta am citit-o prima oară pe pagina Facebook a unui cabinet stomatologic care funcționează prin cartierul Militari.

Am râs de m-am spart. După aia n-am mai râs, că mi s-a opintit râsul în dinți. Pentru că nici nu era de râs. Acum mai am ceva dinți, dar în inferioritate numerică față de câți are lucrarea. Dar ce voiam eu să spun… Păi că dacă vrei să ai dinți, o lucrare fixă-fixă de-a binelea, înfiptă zdravăn cu ajutorul a 4-6 implanturi inserate în unghiuri și puncte strategice, poți să o ai. Îți mai zic una care o să te dea gata: poți să zâmbești după numai 24 de ore, cu toată gura și cu toți dinții! Asta mi se pare mie genial! Chestia asta o poate face Dent Estet și se numeste sistem premium de implant multiplu Straumann® Pro Arch. Acesta este indicat persoanelor care și-au pierdut majoritatea dinților sau celor care au dinții prezenți compromiși și irecuperabili. De asemenea, este alternativa ideală pentru persoanele cărora li s-a recomandat purtarea protezei dentare”, ne lămurește dr. Alexandru Georgescu, Study Club President, International Team of Implantology, mentor Straumann și medic primar stomatolog la Dent Estet.

dr. Alexandru Georgescu mica

Stai să-ți explic acum, ca să nu-ți imaginezi că în 24 de ore ai implantul gata, țac-pac. Asta e imposibil, îți dai seama. Ideea este că dacă ești plin de… lipsuri, nu o să stai așa până e gata șmecheria asta de lucrare. De la prima vizită la stomatolog pleci însă cu o lucrare protetică fixă din zece coroane dentare din acrilat, să poți vorbi, mânca, zâmbi, nu să stai ca babele cu mâna la gură și să râzi mai mult pe înfundate. Lucrarea aia bengoasă, aia finală, din 12 coroane de zirconiu, o să o ai peste vreo jumătate de an. Dar n-o să fie așteptarea vreun bai pentru că, așa cum ți-am zis, nu stai cu gura cheală.

Straumann® PRO Arch este special față de alte sisteme de tipul „dinți ficși în 24 de ore” datorită materialului Roxolid (mult mai rezistent decât titanul simplu) și a suprafeței de integrare SLActive care oferă oseo-integrare în jumătate din timpul necesar altor sisteme și proprietăți de vindecare incredibile. Și chestia care pentru fricoși (ca mine) este cea mai încurajatoare, e că scapi de operațiile de care n-ai fi scăpat la un implant dentar obișnuit, adică adiția de os, repoziționarea de nerv și încă niște alte tratamente auxiliare. Cârcotașii ar spune că 6-8 luni de așteptare a lucrării finale e mult. Hai pe bune? Păi eu pentru o lucrare cu fațete de porțelan, executată colea în cartier, cu tot cu pregătirea ”terenului” mi-am dat rendez-vous cu doctorul de două ori pe săptămână, din august până în decembrie. Și a fost gata în decembrie pentru că m-am milogit de el cu cerul și cu pământul, promițându-i solemn că n-o să trag cu dinții de ciosvârte de Crăciun, dar măcar provizoriu să mi-o lase, în testare, cu ciment din ăla slăbuț. Ei, mi-a făcut-o și cimentat-o definitiv până la urmă, pentru că pesemne avea și el nevoie de bani de Sărbători. Deci, cârcotașii să se abțina de la comentarii că ar fi prea lungă așteptarea pentru un sistem din ăsta de implant multiplu. Și știi de ce? PENTRU CĂ PRODUCĂTORUL STRAUMANN® GROUP OFERĂ GARANȚIE PE VIAȚĂ PENTRU COMPONENTELE SISTEMULUI DE IMPLANT! Ai înțeles?! Sigur ai înțeles? PE VIAȚĂ! Zi că nu merită…

La DENT ESTET, până pe 31 august, pachetul Straumann® PRO Arch Implant System are mai multe beneficii:

  • Reducere pe ambele arcade, atât pe 4 cât si pe 6 implanturi;

  • Ghid chirurgical inclus;

  • Vindecare rapidă cu tehnologia PRFG;

  • Voucher de 1500 de euro pentru lucrarea protetică finală din zirconiu.

Cât costă? Ei, asta-i bună, de unde vrei să știu eu câți dinți lipsește fiecăruia și cât costă un sistem din ăsta de implant?! Știu doar că medicul stomatolog o să-ți explice toate etapele prin care vei trece, toate procedurile pe care le vei… îndura (glumesc cu înduratul, te-ai prins?!), toți pașii tratamentului și toate costurile. Atât știu, atât îți zic.

Stevia+cafea verde=Green Cola

IMG_2990.JPG

Foto: Vlad Hurduc

O spun cifrele statistice, vedem și pe stradă: sunt tot mai mulți români cu… greutate. Potrivit datelor statistice, 21.3% din populația României este obeză, iar o treime este supraponderală. Iar asta ar trebui să ne pună serios pe gânduri… Principalele alimente care nu lipsesc niciodată de pe masa românilor sunt pâinea, băuturile carbogazoase, deci carbohidrații. Se mănâncă prost, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional, haotic și de multe ori compulsiv. Nu mâncăm pentru a trăi ci trăim pentru a mânca. Și de aici toate necazurile…

Unul dintre cei mai mari dușmani ai unui stil de viață sănătos este zahărul. Pe bună dreptate și întemeiat, germanii îl numesc ”moartea albă”, referindu-se la cel rafinat. Și totuși o planetă întreagă îl consumă chiar în cantități mai mari decât își imaginează. Pentru că zahărul nu este prezent doar în dulciuri, așa cum s-ar crede, ci și în produse care par că nu au nicio legătură cu gustul dulce.

Plăcerea de a consuma ”ceva dulce” ne însoțește pe tot parcursul vieții, de la copilărie până la bătrânețe. Și cea mai facilă și rapidă metodă de a ne satisface această nevoie este adesea o băutură carbogazoasă. Care poate conține (așa cum este în cazul celei mai populare din lume) 65 de grame de zahăr în 500 ml. Adică puțin peste 16 lingurițe! Nu poți renunța total la această băutură nici măcar de dragul sănătății tale? Nu poți nici să diminuezi cantitatea consumată? Nici să rărești… ocaziile în care duci sticla la gură și bei din ea cu nesaț? Atunci mai există varianta să o înlocuiești cu o altă băutură, cu gust asemănător, dar inofensivă: Green Cola, îndulcită cu stevia. Te va ajuta să îți menții sau chiar scazi greutatea, va fi de ajutor digestiei și funcțiilor intestinale, îți va combate starea de oboseală și va îmbunătăți capacitatea de concentrare. Și toate acestea cu impact zero asupra indexului glicemic (IG) și a încărcăturii glicemice. Calități care o fac să fie ideală în primul rând pentru diabetici, dar și pentru orice persoană preocupată de un stil de viață sănătos, din care zahărul este exclus. Te cramponezi acum de conținutul de cafeină? Fii fără grijă! Este naturală și provine din boabe de cafea verde. La ce renunți de fapt atunci când bei Green Cola? Păi în primul rând la zahăr. Apoi la aspartam, acid fosforic, conservanți și calorii. Nu și la gustul de care zici că nu te poți despărți. Pentru că în privința aceasta nu există niciun compromis.

Beneficiile cafelei verzi:

  • Ajută la pierderea în greutate, accelerând metabolismul și procesul de ardere a grăsimilor;

  • Ajută la prevenirea diabetului și a bolilor de inimă;

  • Reglează nivelul de zahăr din sânge;

  • Protejează ficatul;

  • Combate durerea și tonifică sistemul imunitar.

Pentru a elimina orice confuzie, trebuie neapărat spus că Green Cola nu este aceeași celebră Mărie, dar cu altă pălărie. N-are chiar nicio legătură cu ea. Green Cola a fost lansată în 2012 în Grecia de către un antreprenor pe nume Pericles Venieris, cu o carieră de peste 30 de ani în industria băuturilor răcoritoare. ”Green Cola este o inovație în materie de băuturi de tip cola și nu poate fi comparată cu nicio rețetă anterioară sau existentă din această categorie. Este o cola unică, de cea mai înaltă calitate, pentru cei care aleg un stil de viață modern, evitând băuturile care conțin zahăr, dar care își doresc gustul delicios de cola. Este varianta cu perspectivă naturală a băuturii de tip cola”, a spus Venieris.

Compania vinde acest produs în peste 20 de țări din Europa și din afara ei, iar de la începutul anului trecut este prezentă și în România. Green Cola este disponibil în mari lanțuri de magazine precum Selgros, Mega Image, Auchan, Metro și în benzinăriile Rompetrol și Lukoil.

Mișcarea națională „Și eu trăiesc sănătos!”, proiectul care nu lasă garda jos

Scoala Gimnaziala Alexandru Ioan Cuza, Castigatorii Premiul I - SETS Fla...

În cadrul mișcării naționale „Și eu trăiesc sănătos!” – SETS2020, echipa Fundaţiei PRAIS a realizat un sondaj de evaluare a impactului noii ediții a mișcării naționale SETS2020, aplicându-l cadrelor didactice din 101 şcoli active din 5 orașe: București, Cluj-Napoca, Ploiești, Roman, Timișoara și 14 comunități rurale din județele Prahova și Timiș. Evaluarea a avut la bază răspunsurile la 377 de chestionare completate de cadrele didactice din 71 de școli, în perioada mai – iunie 2018.

99,7% dintre respondenți au declarat că mișcarea națională „Și eu trăiesc sănătos!” – SETS2020 are un impact pozitiv asupra comportamentului și obiceiurilor de stil de viață al elevilor din ciclul primar.

Rezultatele acestei ediții au fost posibile datorită continuării și diversificării activărilor din școli, a lecțiilor deschise adresate copiilor, precum și multiplelor concursuri tematice prin care sunt promovate extracurricular stilul de viață echilibrat, starea de bine, diversitatea, incluziunea socială și talentul elevilor, stimulându-le capacitatea de colaborare în echipă, bunele relații interpersonale, respectul de sine și a celor din jur.

De la lansare, platforma social media, prin portalul www.sets.ro, pagina de Facebook@MiscareaSETS și canalul de YouTube@MiscareaSETS, a fost unul dintre cele mai importante instrumente de comunicare cu familiile elevilor, prietenii lor și profesorii.

Astfel, la finalul ediției anuale pe pagina Facebook@MiscareaSETS, 27.038 de elevi sprijiniți de 1.178 cadre didactice au înregistrat voluntar 5.047 dintre activitățile SETS, care au însumat 5.949 de ore, potrivit răspunsurilor cadrelor didactice implicate activ în competiții.

Cele trei noi activități fizice – concursuri derulate simultan în școlile din marile orașe și din mediul rural – au beneficiat de o mare participare: SETS GymClass – 36%, 10 Minute SETS – 34%, iar SETS Flashmob, cu 30%. În cadrul competiției SETS GymClass, 105 școli s-au înscris cu 2.878 activități, realizate de către 11.413 elevi, sub coordonarea celor peste 460 de cadre didactice. 138 flashmob-uri au fost înscrise, din 82 de școli, la care au participat voluntar 9.751 de elevi de la clasele primare, coordonați de către 491 de cadre didactice. Iar pentru concursul 10 Minute SETS, 5.874 de elevi și 227 de cadre didactice au realizat 2.031 de activități, implicând 56 de școli din orașele și comunitățile rurale SETS2020.

Aliați importanți ai mișcării SETS2020 sunt părinții, care au susținut activ, timp de 8 ani, de la lansarea din anul 2011, implicarea copiilor în mișcarea națională SETS2020 pe care o consideră aproape în unanimitate benefică, cu 99,5%.

Obiectivele Fundației PRAIS sunt dedicate educației tinerei generații pentru viitor! De 16 ani, proiectele noastre naționale și cross countries au pus accent pe accesul tinerilor la resurse, educație, cultură și valori morale, promovând talentul, diversitatea, incluziunea socială și grija față de natură. Starea de bine și stilul de viață echilibrat sunt cauze sociale pe care le susținem. Toate proiectele noastre de marketing social se bazează pe metodologii recunoscute internațional, prin care contribuim direct la educația tinerei generații, bazată pe cunoaștere. Continuăm, împreună!”, a declarat Silvia Bucur, Preşedinte Fundaţia PRAIS.

Silvia Bucur, Presedinte Fundatia PRAIS

Dezvoltarea în mediul rural a reprezentat o reușită în cele 14 comunități activate. În doar 3 luni, 2.144 elevi și 121 cadre didactice din 14 școli au realizat 366 activități, fiind premiați pentru reușita lor.

Un nou capitol al mișcării naționale SETS2020 va continua în următorii 2 ani, punând accent pe beneficiile măsurabile ale activităților fizice zilnice și sportului de masă, susținute prin activitățile educative, ce vor promova holistic, alimentația variată și echilibrată nutrițional, hidratarea, igiena personală, dezvoltarea de bune relații acasă și în societate, contribuind activ la starea de bine a copiilor și a familiilor acestora.

În perioada 2011-2018, SETS2020 a angrenat 179.947 de elevi din clasele pregătitoare-IV și familiile acestora, 3.000 de cadre didactice, din 250 de școli, 2 milioane public larg.

Partenerii mişcării SETS2020 care fac posibile aceste realizări sunt: Inspectoratele Şcolare din Bucureşti, Cluj, Neamţ, Timiş şi Prahova, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea de Nutriție din România, Federaţia Română de Scrimă, Școala de Antrenori „Ioan Kunst Ghermănescu”, precum şi Federaţia Romalimenta prin 4 companii membre.

Doar o vorbă să vă spun

Să nu îi invidiați niciodată pe cei care muncesc de acasă. Niciodată! Credeți-mă, este cu mult mai greu și mai stresant decât la birou. Pentru că acasă mereu te întrerupe ceva sau cineva, pierzi minute bune, apoi ca să poți relua de unde te-ai oprit, să îți regăsești ideea și ritmul, mai pierzi alte minute.

Paradoxal, când mergeam în redacție, îmi beam liniștită cafeaua, dimineața. Iar pauzele de țigară de peste zi erau chiar relaxante. Acasă fac totul pe fugă. Beau cafeaua precum italienii, din trei înghițituri, în zece minute. Scot câinele, îi dau să mănânce, îi administrez tratamentul. Îmi citesc mailurile. Uneori trebuie să mă duc la un eveniment, alteori nu. Dacă nu trebuie să plec de acasă, mă apuc de scris. Bag și o mașină de rufe la spălat. Sau niște pulpe de pui la cuptor. Sau niște aripi la fiert, pentru o ciorbă. Scriu, scriu, scriu. Sună telefonul. Vorbă lungă. Lungă. Lungă. Strâng degetele mâinii rămase libere. Mă legăn pe scaun de nervi. E clar, mi-am pierdut ideea, așa că pot asculta ce mi se povestește la telefon, fumând o țigară. Mă duc la bucătărie, aprind țigara, mai găsesc în filtru un deget de cafea. Rece. Bună și așa. O fumez până la jumătate și o las în scrumieră, pe pervaz, pentru că s-a oprit mașina de spălat. Mă duc la baie să o opresc și să scot rufele din cuvă. Fac lucrurile astea cu telefonul ținut cu umărul, la ureche. Uneori îl mai și scap. Sau închid fără să vreau. (Sincer, vreau. Dar mă jenez.) Mă întorc în bucătărie. Țigara a ars singură până la filtru. Asta e… Vine maică-mea în bucătărie și întreabă cu subînțelesAvem pâine?” Normal că nu. Îi zic că mă duc să iau. Atât aștepta. ”Să iei și Fairy că se termină, ceapă – că nu mai avem – și intră la Paul (un magazinaș din colț) să vezi dacă a adus pateu de casă.” OK. Iau și factura de lumină, că e a doua și îmi închid ăștia naibii lumina. De prima am uitat. Mă îmbrac, plec la cumpărături. Când mă întorc, câinele e la ușă, mă așteaptă cu privirea aia. Vrea afară. ”Hai, Tyto!” Mă întorc și mă așez la scris. Între timp mi-au intrat alte mailuri. La unele trebuie să și răspund. Mă sună o PR-istă să mă invite la un eveniment sau să îmi ceară să îi confirm participarea. Agenda, unde e agenda?! Trebuie să îmi notez, că altfel uit cum am uitat de factura la lumină. Mă apuc de scris. Apuc să scriu ceva. Bing, mesageria facebook. Fiică-mea. Pe asta o expediez repede, că îmi permit. Scriu. Sună la interfon. ”Cine eee?!” ”De la Kaufland, cu pliante. Îmi deschideți și mie, vă rog?” Îi deschid. Ghinionul meu că locuiesc la parter, interfon 01. La mine sună popa cu Boboteaza, echipa de la deratizare, tipele care vin să verifice dacă oamenii cu pliante vin să le aducă săptămânal și unde le lasă (”În cutia poștală sau deasupra ei?”), câte un puști care vine la nu știu ce alt puști din bloc (fără să înțeleg de ce nu sună direct la puștiul la care merge), câte un vecin care fie și-a uitat cartela de acces acasă, fie a 

pierdut-o, fie greșește numărul apartamentului la care trebuia să sune. Și mai sună și mulți alții care nu îmi vin acum în minte. Deci, gata, scriu! Nu mă mai interesează nimic altceva. Bing, notificare facebook. Ar trebui să o ignor, dar nu pot. Sunt curioasă. Și plătesc asta cu un like, comment sau chiar răspuns. Și totuși trebuie să scriu. Dacă pot să o fac timp de o oră fără nicio întrerupere, e mare lucru. Rufele! Trebuie să le pun la uscat. Bifat. Acum o țigare, că merit. Înapoi la calculator. Scriu. Mi-e foame. Pauză, să înfulec ceva. Repede-repede. Am prins putere, bag mare la scris. Și dintr-o dată: vrrrrrrrrrrummmm. La etajul trei a înfipt bormașina în pereți. De vreo trei săptămâni, zi de zi. Cum să mă mai concentrez?! Asta e, dacă nu pot să scriu atunci mă duc să termin de făcut ciorba. Și chiar o termin. Ca să am de unde mă întoarce la scris când iau pauză muncitorii din apartamentul aflat în reamenajare. Să nu vă imaginați că telefonul nu a mai sunat de dimineață. Sau că la ușă nu a sunat vreun curier. Sau prietena maică-mi. Sau poștașul, cu pensia. Sau că nu mi-a mai scris careva pe facebook sau whatsapp. Sau, sau, sau. Mai am o grămadă de treabă și e deja cinci fără ceva după amiază. Câinele ar cam vrea afară. Lui nu-i refuz nimic. Marea greșeală este însăși ora la care ies. Acum ies cam toți cățeii din zonă. Cu toate stăpânele lor care au chef de vorbă, de discuții total neinteresante. Că mie chiar nu îmi pasă unde e locul de caca preferat al lui Nero, că Daisy nu are poftă de mâncare, că Frontline nu mai e bun cum a fost la început și nu mai știe doamna (habar nu am cum o cheamă, ne știm doar din vedere) ce picături antiparazitare să îi mai ia Tashei. Cum nu mă interesează deloc-deloc în ce tabără pleacă nepoata și nici că femeia de serviciu de la blocul dânsei nu spală tomberoanele cu furtunul. Doamneee, simt că o iau razna! Până nu trag o minciună din aia de n-o cred nici eu, nu scap de nevorbitele astea.

Bine că am ajuns în casă, să-mi continui treaba. Mă și mir că am reușit, chiar în aceste condiții, să tai de pe lista ”to do” 3-4 chestii. Euforia îmi dă forțe proaspete. Accelerez. Frână, că sună telefonul. Și iar trebuie să răspund la un mail. Și deja încep să mă enervez, pentru că deși am tăiat de pe listă 3-4 lucruri pe care l-am facut, am adăugat altele, noi-nouțe. Și uite că se face 11 noaptea, că îmi dau seama că mie foame, că la 12 scot câinele pentru ultima dată pe ziua de azi și , în sfârșit, pot să-mi fac duș și să mă urc în pat. Dar cu un neplăcut sentiment că nu am reușit să fac tot ce mi-am propus de dimineață. Am la dispoziție 15 minute și o cremă de baie Tesori d’Oriente Ayurveda ca să mă relaxez. Am 15 minute să călătoresc în India, în arome de aloe, gălbenele, ulei de amla, neem și susan. Încerc să alung tot stresul, toți nervii și toată oboseala. Încerc să mă concentrez doar asupra mirosului ăsta și a stării de bine care își face loc. Mâine trebuie să fiu pregătită să o iau de la capăt. Pregătită să am o zi chiar mai complicată și mai agitată decât cea care se încheie. Doar lucrez de acasă… Noapte bună, la ora 00.57!

36427124_10216327828538392_5692050978350563328_n

La soare te poți uita, însă eu… cam ba!

TransitionsKids Image 1 (2)

Port ochelari de vedere de la vârsta de 7 ani, așa că ei fac parte din mine. Nici nu m-am gândit vreodată să renunț la ei, deși mi-au fost oferite lentile de contact pe când nu multă lume avea așa ceva. Gratis! Ca să înțelegeți cât de puternic simt că mă reprezintă și completează ochelarii de vedere, o să vă spun că acum cinci ani, când mi-am schimbat buletinul, mare scandal și panaramă am avut cu o tăntică de la Secția 22 care o ținea pe-a ei, cum că e musai să îmi facă poză fără ochelari. I-am explicat cu frumosul că eu îi port permanent, că sunt chioară de-a binelea și că uneori chiar adorm cu ei la ochi. Am făcut-o să înțeleagă că, de va fi vreodată să mă caute poliția și va trebui să fiu identificată, tot cu ei pe nas o să mă găsească. Și că de mi-ar pune pe buletin poză fără ei, ei bine abia atunci n-aș mai fi de recunoscut. A înțeles sau n-avea chef să se contreze cu mine, nu știu. Așa că poza mea din buletin e aia reală, cu ochelari.

Nu m-am simțit niciodată complexată de miopia mea și de ochelarii mei. Iar apelativul ”Aragaz cu patru ochi” nu m-a deranjat niciodată. Eram răutăcioasă de mică și le spuneam colegilor de clasă și de școală, fără ocolișuri, că sunt niște proști și că sigur crapă de invidie că nu au și ei ochelari. Atât de tare mi-am iubit toate perechile de ochelari pe care le-am avut încât în 43 de ani de când port nu am spart și nu am pierdut nicio pereche. Aveam grijă de ei ca de ochii din cap:)))

Singurul inconvenient când porți ochelari de vedere este că nu poți purta ochelari de soare. Mă rog, asta a fost valabil în copilăria și tinerețea mea, când nu existau lentile heliomate. După ce au apărut, nu mi le-am permis. Când mi le-aș fi permis, am renunțat la intenția de a-mi face o astfel de pereche de ochelari pentru că am văzut la o prietenă că la lumină artificială ele nu deveneau 100% transparente ci mai păstrau o umbră ușoară. Iar eu, ca orice miop, am oarece dificultăți chiar și la semi-întuneric. Păi după ce că nu diclesc bine și mă tot întâlnesc cu pantofarul de pe hol până să ajung la întrerupător, lentile nițel închise la culoare îmi mai lipsesc… Dar vara, când strâng ochii din cauza soarelui până ajung să semăn cu micuța Cekurai, buni ar fi fost heliomații… Și tot o să am într-o zi, ca o a doua pereche, de umblat numai pe-afară, ziua, vara. O să vedeți voi… Și eu, sper…:)))

34560523_10216153130531051_3319017818585825280_n

Că în copilăria mea nu existau atâtea câte sunt azi, așa a fost să-mi fie. Dar dacă acum vederea copiilor poate fi protejată – mai cu seamă dacă este vorba despre un copil care poartă lentile de corecție! – cum să nu-i vrei binele?! Specialiștii dau și explicații, și soluții:

Copiii sunt expuși razelor nocive ale soarelui de trei ori mai mult decât adulții, mai ales în perioada vacanței de vară, fapt care pune în pericol și sănătatea vederii. Fără o protecție a ochilor încă din copilărie, aceștia pot dezvolta deficiențe grave ale vederii pe parcursul vieții. Lentilele Transitions® de la Essilor reprezintă o soluție ideală, pentru că pot înlocui cu succes două perechi de ochelari printr-o singură de lentilă: de corecție a vederii și de protecție.

Cercetările au arătat că ochii celor cu vârsta fragedă sunt mult mai vulnerabili în fața razelor UV. Spre deosebire de ochii unui adult, lentilele oculare ale unui copil nu pot filtra efectiv razele UV, așa că radiația ajunge mult mai rapid în retină.

,,80% dintre leziunile vederii provocate de razele soarelui se produc în timpul copilăriei și adolescenței. Daunele se pot observa destul de repede, așa că părinții sunt cei care trebuie să ia măsuri de prevenție, prin alegerea unor ochelari de calitate pentru copii.”,  explică Adrian Lungu, director tehnic Essilor România.

Adrian Lungu

Pentru mulți părinți, convingerea acestora de a purta ochelari de soare poate fi dificilă. De aceea, este important să își aleagă singuri un model de ramă favorit. Lentilele Transitions® sunt disponibile în culori vesele și atrăgătoare, ceea ce le poate influența atitudinea față de purtarea unor ochelari de protecție. Specialiștii atenționează că alegerea unor lentile colorate și ieftine nu oferă o protecție UV testată și pot avea defecte de lentilă, așa că devin incomode pentru vedere și o pot deteriora în timp.

Lentile fotocromatice inteligente Transitions® asigură claritate a vederii și o protecție sporită pentru ochii copiilor. Acestea se colorează în aer liber sub influența razelor UV, în timp ce în spații închise sunt incolore. Culorile diferite se potrivesc cu ramele alese, lentilele fiind disponibile și fără prescripție medicală, doar pentru protecția vederii de razele UV și lumina albastră-violet dăunătoare emisă de dispozitivele digitale sau de razele soarelui. Copiii sunt tot mai expuși dispozitivelor digitale – proces de altfel normal în evoluție -, iar lentilele Transitions® s-au adaptat și reușesc să stopeze și riscul acestor radiații, cu cel puțin 85%.

Lentilele fotocromatice oferă protecție sporită în comparație cu alte lentile pentru copii, pentru că protejează ochii pe parcursul întregii zile, indiferent de activitățile desfășurate. Culorile și efectele moderne fac ca aceste lentile să fie pe placul tuturor, copii și adulți, indiferent de vârstă sau stil de viaţă.

Lentilele Transitions® pot fi găsite în unitățile de optică partenere în următoarele game:

  • Transitions® Signature® VII (oferă până la de trei ori mai multă protecţie decât lentilele standard;

  • Transitions® XTRActive® (cu până la de cinci ori mai multă protecţie decât lentilele standard, efect de oglindă FLASH TO MIRROR activat pe Transitions® XTRActive®.

Cine este Essilor

Lider mondial în rândul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor realizează și comercializează o gamă largă de lentile pentru îmbunătățirea și protejarea vederii. Misiunea companiei este aceea de a îmbunătăți viețile oamenilor prin îmbunătățirea vederii. Pentru a-și îndeplini această misiune, Essilor investește anual peste 200 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare, angajându-se să aducă pe piață în permanență produse noi, mai eficiente.

Mărcile sale reprezentative sunt Varilux®, Crizal®, Transitions®, Eyezen™, Xperio®. De asemenea, Essilor dezvoltă și comercializează echipament, instrumente și servicii pentru profesioniștii din domeniul îngrijirii oculare.

Produsele Essilor sunt vândute în peste 100 de țări, compania deținând 32 de fabrici, 490 de laboratoare și unități de prelucrare a lentilelor, precum și cinci centre de cercetare și dezvoltare în întreaga lume.

Pentru mai multe informații puteți accesa http://essilortransitions.ro/.

România și Grecia, frăția eprubetelor

pantos si andreas

Am un vecin în bloc care trăiește de vreo 20 de ani în Italia, la Roma. E în țară acum, acasă. N-a mai fost pe-aici de vreo 15 ani. Pe lângă faptul că i-o fi fost și lui dor de oameni și de locuri, mai trebuia să își rezolve și niște probleme cu dantura. Acolo în Italia e scump rău, aici mai treacă-meargă. Luna viitoare, pe 15, vine și-o prietenă de-a mea, din Anglia. Și tot la stomatolog se oprește, să termine ce-a început acum un an și jumătate. Scump rău și acolo, în Anglia… Cât suntem noi de nemulțumiți de serviciile medicale din țara noastră – ba că sunt slabe cele de la stat, ba că sunt scumpe cele de la privat -, uite că văzute de dincolo de graniță sunt de preferat. E drept, sunt și cazuri în care românii își iau traista în spinare și speranțele în suflet și pleacă să-și caute sănătatea în afară. Cum a fost șeful fetei mele. Acum trei ani a plecat pentru o intervenție la inimă, în Franța, la Nancy. Nu credea că se mai întoarce viu acasă, era pregătit pentru ce era mai rău. Și uite că e bine-merci. E bun turismul ăsta medical.

Uite, grecii de exemplu. Sunt în fruntea țărilor în care turismul medical merge uns. Și este un domeniu de un atât de mare interes pentru ei încât anual are loc și un congres care îi este dedicat. Anul acesta a avut loc cea de-a doua ediție, în cel mai potrivit loc în care putea fi organizat: insula Kos, locul în care s-a născut Hippocrates, părintele medicinei.

pom hipocrates

În centrul orașului Kos, chiar în fața Castelului Cavalerilor, se află copacul lui Hippocrates, la umbra căruia se spune că părintele medicinei preda ”studenților” săi. Potrivit tradiției locale în același loc ar fi predicat și Apostolul Pavel.

asclepsion

La 4 km vest de orașul Kos se află Asklepios, cel mai semnificativ site arheologic de pe insulă. În timpurile antice el a servit ca sanatoriu și a fost dedicat lui Aesculapius, fiul lui Apollo, protectorul sănătății și al medicinei. Pentru medicii participanți la Congres, autoritățile locale au pregătit un moment emoționant, recreând ceremonia în cadrul căreia, în Antichitate, era depus Jurământul lui Hippocrate în forma lui inițială.

Dovadă că turismul medical este luat foarte în serios în Grecia este faptul că la congres au fost prezente nu doar autoritățile locale ci și cele regionale și centrale, președinți de asociații medicale din diferite specialități (chirurgie, obstetrică-ginecologie, infertilitate, stomatologie, dermatologie, hematologie, chirurgie cardiacă, vasculară și plastică etc), președinți de asociații și federații hoteliere și chiar ministrul grec al Turismului. Și pentru că ministerul român al Sănătății are un acord semnat cu ministerul elen al Sănătății exact în privința turismului medical și a serviciilor pe care cele două tări le pot oferi pacienților din întreaga lume, România a fost reprezentată la Congres de dr. Andreas Vythoulkas (reprezentant în România al Clinicii Genesis Atena, director executiv al Asociației Române de Reproducere Umană și membru al Societății Elene de Obstetrică și Ginecologie și al Federației de Medicină Fetală din Marea Britanie), dr. Cristian Grasu (secretar de stat în Ministerul Sănătății), dr. Radu Vlădăreanu (președinte al Asociației Române de Reproducere Umană), dr. Nicolae Bănicioiu (fost ministru al Sănătății) și Bogdan Tomoioagă (secretar de stat în Ministerul Turismului).

Se știe, grecii sunt de departe cei mai buni în fertilizarea in vitro. Îl au la Genesis Atena pe doctorul Konstantinos Pantos care are o experiență de vreo 25-30 de ani în infertilitate și vreo 40.000 de copii prin vreo 60 de țări. Vine la el lumea de pe lume, nu numai din Europa ci și de pe alte continente. Treaba asta cu infertilitatea e groasă rău…

copii

Familii de români ai căror copii au venit pe lume în urma fertilizărilor in vitro efectuate de medicii greci

Zilele trecute scriam despre rezultatele primului studiu făcut în România pe tema asta, și datele nu sunt deloc îmbucurătoare. Și, așa cum arată și studiul, fenomenul acesta nu se întâmpla numai la noi. Este atât de amplu și de prezent în atât de multe țări din lume încât n-ar fi de mirare să fie catalogat drept flagel al timpurilor noastre. Dar știința (și Dumnezeu, cum ar spune grecii și cei care au devenit părinți când aproape că nu mai sperau) uite că poate face minuni, minuni care se numesc azi Sophia, Victor, Tudor… Fie că s-a întâmplat la Atena sau la București, fie la doctorul Pantos sau la discipolul acestuia, doctorul Vythoulkas, mii de cupluri trăiesc acum fericirea de a fi părinți. Niciunuia nu i-a fost ușor.

Sophia

Micuța Sophia, fetița unei românce care după zece ani de așteptare și-a pus speranțele în specialiștii din Atena, pentru prima dată pe pământ grecesc. 

Până să fie deschisă Clinica Genesis de la București, cuplurile de români au făcut potecă spre Atena. Niciunul nu s-a plâns. Obiectivul era prea important. Am putea spune că, într-un fel, românii au avut și avantaje: Grecia nu-i așa departe și, oricum, este o destinație aflată în fruntea topului preferințelor în ceea ce privește turismul. Mai greu le-o fi celor care trec Oceanul pentru visul de a avea un copil… Așa cum este cazul soților Alan și Aillen Rodriguez Mehrez, veniți tocmai din Miami, după 16 fertilizări in vitro nereușite în America, pentru a-și încerca norocul în Grecia, la dr. Pantos. Doi soți în vârstă de 61 și 45 de ani care nu și-au pierdut speranța, care debordează de optimism și despre care îmi doresc sincer să aud că trăiesc visul… nu american, ci grecesc.

Imagini din Kos,  o insulă plină de variate atracții turistice dar și de resorturi family friendly.

kos1

kos2

kos3

kos4

kos5

kos6

PS. Din respect pentru femeile însărcinate nu am postat fotografii cu preparate culinare grecești:)

Țară, țară, vrem… copii!

MSZ_9694

Că infertilitatea este o problemă de care auzim tot mai des – în media sau chiar printre cunoștințe – nu poate nega nimeni. Ultima dată când am fost la Clinica Genesis Athens Romania pentru un interviu cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în infertilitate, laparoscopie, ecografie, histeroscopie, colposcopie, holul din fața cabinetului său era plin-ochi. Și nu era o întâmplare. Așa este zilnic. De aceea mi-a și fost atât de greu ”să-l prind”. Mai urmăresc și un grup pe Facebook (Stop infertilitatea) din care oricine își poate da seama cât de multe persoane se confruntă cu această problemă. Și mă mai gândesc – cu teamă – că cea mai importantă persoană din viața mea împlinește în curând 29 de ani și că, acordând prioritate întâi studiilor și acum carierei, ar putea la un moment dat să se numere printre ele…

Vedem cu ochii noștri dimensiunea pe care a căpătat-o această problemă a infertilității, vorbim, dezbatem, facem recomandări, dar pentru prima dată în România un studiu realizat la solicitarea Asociației de Reproducere Umană din România vine să ne pună pe masă realitatea, în cifre și procente, așa cum este ea. Dură. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2018, pe eşantion online, reprezentativ din punct de vedere sex si vârstă pentru populația din România, femei în limita de vârstă 25-45 ani, respectiv bărbaţi în limita de vârstă 25-60 ani; baza totală de 4680 respondenţi (eroare statistică +/-1.4%). Populatia ţintă (contingentul demografic fertil): femei 25-45 ani şi bărbaţi 25-60 ani, într-o relație cu partener în segmentele vizate; baza totală de 3331 respondenţi (eroare statistică +/-1.7%).

Aproape flagel mondial

Comportamentul reproductiv a suferit transformări importante peste tot în lume, iar fertilitatea scade într-un ritm accelerat și în România, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie).

Astfel, în 2017, în mediul urban, indicatorul conjunctural al fertilității în România a fost de 1,2 copii pentru fiecare femeie cu vârsta între 15 și 49 de ani din mediul urban, potrivit Institutului Național de Statistică. Vârsta mamelor la naşterea primului copil este într-o creștere accelerată, iar acest lucru are drept consecință escaladarea problemelor de fertilitate care sunt direct corelate cu vârsta. De la 23,1 ani în 1997, până la 27,1 ani, în 2017. În mediul urban vârsta la care femeile au primul copil este chiar mai mare, de 28,7 ani, iar în București – chiar de 30,3 ani, conform Institutului Național de Statistică.

A apărut în felul acesta nevoia unui studiu care își propune să susțină eforturile de prevenire și tratament ale infertilității, încercând să contribuie la o mai bună înțelegere a acestei patologii.

Această cercetare este foarte importantă pentru noi, fiindcă ne duce cu un pas mai aproape de înțelegerea cuplurilor care au probleme de fertilitate. Este prima cercetare de acest gen și ea vine într-un context foarte potrivit, la debutul Programului de Reproducere Asistată pentru București. În reproducerea asistata, progresul este extraordinar, iar acum șansele cumulate sunt foarte mari (nu vorbesc de șansa pe încercare, ci de șansa cumulată). Avem și noi un Subprogram Național FIV/ET, vom avea unul la București – ar fi util și pentru noi ca medici, și pentru cupluri, să lucrăm puțin la indicatorii de performanță intemediari, nu numai finali, precum timpul până la sarcină pe cuplu (pe care cuplurile îl apreciază foarte mult), costul pe sarcină, gradul de stres sau de ușurință a tratamentului pentru a cunoaște și părțile mai puțin plăcute. Asteptăm provocări în materie de colaborare, atât cu Ministerul, cât și cu Primaria”, a declarat prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Asociației de Reproducere Umană din România.

Cuplurile nu ajung la cine trebuie

În România, 16.8% din populația fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situație de infertilitate. Procentul crește semnificativ dacă ne raportăm la cei care își doresc copii cât mai curand. Astfel, aproximativ 1 din 4 cupluri care își dorește cât mai curând un copil nu a reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani (27%). La aceștia se adaugă 11% care perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani, conform studiului inițiat de Asociația pentru Reproducere Umană din România (ARUR).

Conform aceluiași studiu, în România, cei mai mulți dintre cei care nu pot obține o sarcină merg la medicul ginecolog în încercarea de rezolvare a problemei de infertilitate (91%) și doar o parte la medicul specialist în infertilitate (38%).

Dintre cei care au mers la medic, 54% nu intenționează să apeleze la o procedură medicală pentru a obține o sarcină, iar dintre cei 46% care intenționează să facă acest lucru, 20% apelează la Subprogramul Național FIV/ET, în timp ce 28% se împrumută fie la prieteni, fie la bancă, majoritatea (88%) apelând și la resursele proprii.

Cel puțin declarativ, 46% dintre cupluri vor să se trateze. Haideți să nu îi dezamăgim”, a mai precizat prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Asociației de Reproducere Umană din România.

45% dintre cei care nu pot să obțină o sarcină văd stresul drept responsabil pentru acest lucru, iar 21% cred ca motivul pentru care nu au încă un copil este pentru că “nu vrea Dumnezeu”. Pe de altă parte, principalele cauze de infertilitate feminină identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%), rezerva ovariană redusă (15%). Dintre cele de natură masculină identificate de medici, problemele la nivelul spermogramei conduc detașat, cu un procent de 72%.

Stresul nu este un motiv de infertilitate absolut. În cazul în care un cuplu are deja un an de contact neprotejat și nu a rezultat o sarcină, trebuie să apeleze la un medic specialist în infertilitate. Cu siguranță, cauza care împiedică formarea unei sarcini ascunde o patologie, o afecțiune, care trebuie să fie tratată și înlăturată pentru a putea obține sarcina”, este de părere dr. Andreas Vythoulkas.

Realizate profesional, dar…

Dintre cei cu probleme de infertilitate care au apelat la tratament de specialitate, 60% au obținut o sarcină în mai puțin de 2 ani de la inițierea tratamentului.

Potrivit studiului ARUR, dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii, 81% sunt căsătoriți, 25% sunt din București/Ilfov, 74% dintre cei cu potențial de infertilitate au studii universitare sau postuniversitare. 47% au un venit de peste 5.000 lei net pe familie, iar 76% dintre cei care nu reușesc în acest moment să aibă un copil au o locuință proprietate personală. Aceste cifre conturează un profil al cuplurilor cu probleme de infertilitate cu un statut social peste media națională.

Femeia până la 30 de ani trebuie să aibă deja primul copil născut, pentru că, altfel, în afara problemelor existente de infertilitate, situația se agravează cu avansarea în vârstă. Din păcate, femeile se ocupă de carieră în detrimentul copiilor”, avertizează dr. Andreas Vythoulkas.

10 lucruri despre infertilitate RO

Bike 2 Smile: Mergi cu bicicleta și primești reducere la stomatolog!

32867828_1812974245428623_3644879993810452480_n

Când mergi cu bicicleta, îi saluți pe ceilalți bicicliști din trafic? Acum poți face asta cu un zâmbet de impact! Și cine să-ți ofere un zâmbet mai strălucitor decât singura clinică eco-friendly din România? Vara asta, Green Dental încurajează bicicliștii să se oprească la stomatolog.

Vino cu bicicleta la Green Dental și, până pe 31 august, primești 50% reducere la detartraj/ consultație /albire profesională și 20% reducere la obturații și coroane dentare.

Suntem o clinică eco-friendly și căutăm pacienți la fel de interesați ca noi de protejarea mediului, de un stil de viață activ și sănătos, pacienți care preferă prevenția problemelor și prelungirea vieții. Îi așteptăm cu suport de biciclete afară și o mulțime de surprize eco-friendly”, promite bicicliștilor Ioana Pătru, managerul clinicii Green Dental.

Ioana P¦âtru - Dental Manager

Campania include și parteneriate media în cadrul cărora vor fi oferite pachete Smile Makeover de 2000 euro (unul pe lună) și premiul cel mare de 5000 Euro.

Ce reprezintă conceptul de stomatologie verde?

Ca susținători ai stomatologiei verzi, Green Dental urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

  • Utilizarea tehnologiilor avansate.

    Folosim tehnologii digitale și aparatură modernă pentru a oferi o precizie sporită tratamentelor.

  • Stomatologie fără amalgam.

    Obturațiile din amalgam (aliaj al mercurului cu unul sau mai multe metale) sunt considerate toxice. Noi le recomandăm pe cele din compozit fotopolimerizabil.

  • Recomandarea tratamentelor minim invazive.

    Cu ajutorul tehnicilor dentare de ultimă oră, pacienții beneficiază de tratamente simple și mai puțin costisitoare.

  • Laborator propriu specializat.

    Cu sprijinul tehnologiei de ultimă generație, tehnicienii noștri realizează o gamă largă de lucrări protetice, în cel mai scurt timp posibil.

  • Folosirea de sterilizatoare conform normelor UE.

    Un sistem electronic monitorizează procesul de sterilizare. În plus, cabinetele au pardoseală antibacteriană.

  • Consum redus de energie electrică prin iluminarea naturală sau cu tuburi cu LED-uri.

  • Reducerea deșeurilor și a poluării prin eliminarea responsabilă a deșeurilor dentare toxice.

Toată lumea sus pe bicicletă, pedalaaaaaa-rea, și la dentist cu voi!

IMG_0194

Fibrilația atrială și ruleta rusească

dezbatere3

Fibrilația atrială este o problemă de sănătate publică, privită cu interes și îngrijorare. De către medici (Prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, Prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, dr. Rodica Tănăsescu) 

Cu fix patru zile înainte să particip, la Palatul Parlamentului, la evenimentul despre care o să vă povestesc, o doctoriță tare dragă mie, care se zbate permanent pentru binele micilor ei pacienți suferinzi de o boală cronică, îmi spunea cât de dezamăgită a fost atunci când a organizat un eveniment în același loc, sub nasul deputaților de la care spera sprijin. Nu pentru ea personal, desigur, ci pentru pacienții ei. Atât de dezamăgită încât și-a spus că experiența asta nu o va mai repeta niciodată. Că nu mai vrea să asiste niciodată la o așa demonstrație de dezinteres și profundă nepăsare. Patru zile mai târziu aveam să trăiesc același sentiment. De dezgust. Nu sunt nici medic, nici pacient. OK, sunt jurnalist. Dar mai presus de orice sunt cetățean. Contribuabil. Adică am funcția cea mai înaltă în stat. Aia de care ar trebui să se teamă acești angajați ai mei, pe care îi plătesc.

Tema dezbaterii: fibrilația atrială. Așa, mai pe înțeles, acea tulburare de ritm a inimii care poate fi cauza accidentului vascular cerebral. Ăla din care se poate muri sau, în cel mai bun caz (deși numai bun nu este), se rămâne cu dizabilități severe. Și care nu-i o raritate în România.

Accidentul vascular cerebral cauzat de fibrilația atrială poate fi prevenit. Astfel, tratamentul anticoagulant clasic” (cu antivitamine K) reduce riscul de accident vascular cerebral cu 67% și mortalitatea cu 26%. Dar lucrurile astea îi interesează doar pe medici și pacienți. Nu și pe restul. De angajații mei vorbesc.

Ei bine, tratamentul acesta anticoagulant cu antivitamine K are limitări majore: necesită monitorizare frecventă (printr-o analiză numită INR, care măsoară viteza de coagulare a sângelui), necesită ajustarea frecventă a dozelor, are răspuns nepredictibil, prezintă interacțiuni cu numeroase alimente și medicamente. Acest tratament este eficient doar dacă INR este menținut între 2 și 3, iar în România pacienții se situează între aceste valori doar sub jumătate din timp.

Comparativ cu antivitaminele K, majoritatea noilor tratamente anticoagulante orale sunt superioare în reducerea riscului de accident vascular cerebral și în reducerea riscului de sângerări majore. În plus, toate aceste medicamente inovative reduc riscul de hemoragie cerebrală cu circa 50%, nu necesită monitorizare prin INR, au efect predictibil în funcție de doză, nu au interacțiuni alimentare și au foarte puține interacțiuni medicamentoase. Adică noile tratamente sunt mai bune și mai simplu de urmat de amărâtul ăla de pacient. Dar nu și decontate de CNAS. Ai bani, ți le iei. Nu ai bani… mulțumește-te cu antivitaminele K și roagă-te pentru sănătatea ta.

Acum să mă întorc la eveniment în sine, la dezbaterea organizată de Societatea Română de Cardiologie, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, Societatea Națională de Medicina Familiei și Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, în dorința de a sensibiliza autoritățile din Sănătate și decidenții politici în vederea adoptării unor politici consistente de diagnostic precoce, de management modern al fibrilației atriale și de ACCES LA TRATAMENT ANTICOAGULANT EFICIENT.

Și când ceri toate lucrurile astea, cui să le ceri dacă nu celor care au în mâinile lor puterea de a face ceva în acest sens. Așa că la masa dezbaterii au fost invitați reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. Și când colo ce să vezi? De la minister a venit o doamnă/domnișoară glossy care și-a declinat incompetența cu toată sinceritatea, spunând că onor domnia sa se ocupă de ONG-uri și în consecință este cam pe lângă tema dezbaterii. Mă rog, nu cu aceste cuvinte, dar asta era ideea… Promițând însă să transmită celor pricepuți ai ministerului cum stă treaba și cum și-ar dori medicii și pacienții să stea. De cealaltă parte a mesei, doamna de la CNAS tot cam din alt film. Cu purtătorul de cuvânt lângă dânsa, ca Whitney Houston cu Kevin Costner în coastă. Domnul nu a purtat niciun cuvânt de data asta. Acum, ce să zic, e drept că doamna a tot scris ceva pe o agendă, sper să nu fi desenat floricele ca mine la ora de chimie… A și vorbit nitel, doar că n-a făcut decât să repete câteva lucruri pe care le spuseseră antevorbitorii. Stăteam ca tâmpa cu pixul în mână, mă uitam la acești reprezentanți ai factorilor de decizie și jur că nu îmi era clar dacă dacă visez ori e aievea, dacă e glumă sau nu, dacă e realitate sau ficțiune, dacă e dramă sau vodevil. Și ca să mă trezesc și dumiresc a fost nevoie de ceva cu adevărat rece-rece. Vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei, doamna dr. Rodica Tănăsescu, ne-a încredințat nouă, jurnaliștilor, misiunea de a transmite oamenilor mesajul/rugămintea de a se prezenta la medicul de familie atunci când constată probleme de sănătate, pentru că diagnosticarea rapidă a fibrilației atriale, tratamentul și monitorizarea afecțiunii sunt esențiale. Pălitura crâncenă care m-a scos din amorțeala care mă acaparase a fost intervenția unui domn deputat, chiar șeful Comisiei de Sănătate, parcă. Deși sper să fi fost un spirit de glumă – chiar dacă mă îndoiesc de parcă aș suferi de lumbago – domnul i-a replicat ceva la modul că la cât spun medicii de familie că sunt de ocupați, a-i încuraja pe oameni să vină la cabinet… O fi fost ironie, n-o fi fost, nu știu. Dar așa o abordare îți dă palpitații și dacă ești sănătos tun.

Nu știu ce-o fi simțit Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, el însuși diagnosticat cu fibrilație atrială, dar mare dreptate a avut când a spus că ”să fii astăzi pacient cu fibrilație atrială în România este un joc de ruletă rusească. Numai dacă ești responsabil și îți iei singur soarta în mâini poți să spui că reduci cu adevărat riscul de cinci ori mai mare de accident vascular cerebral. Aceasta înseamnă să te informezi, să mergi voluntar la medic pentru diagnostic și pentru monitorizare periodică, să acoperi de cele mai multe ori din buzunar costul investigațiilor si să suporți costul destul de mare al tratamentelor noi anticoagulante recomandate de specialiști”.